Imagine copertă

GAZELE DE LUPTĂ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Alexandru HERCIU

Abstract


Apariţia gazelor pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial a revoluţionat modul de ducere a războiului, a îngrozit lumea întreagă şi a impus adoptarea unor măsuri de protecţie individuală şi colectivă adecvate pentru supravieţuirea în acest mediu specific de noutate absolută. Cu toate că erau interzise prin convenţii internaţionale, s-au dezvoltat substanţele chimice de luptă, au fost descoperiţi noi agenţi, iar tacticile de întrebuinţare în luptă au fost perfecţionate. Efectele acestora în câmpul tactic au fost atât de devastatoare, încât şi cei care le-au întrebuinţat pentru prima dată, germanii, au fost luaţi prin surprindere, aceștia neputând fructifica pe deplin avantajele obţinute asupra inamicului afectat. Astăzi, după mai bine de o sută de ani de la prima întrebuințare, substanțele chimice de luptă sunt încă întrebuințate pe glob în diferite focare de conflict atât în acţiuni militare, cât şi împotriva populaţiei civile neprotejate.

Text integral:

PDF

Referințe bibliografice


Col. Bârzotescu Laurenţiu, Gazele ca mijloc de luptă. Întrebuinţarea lor în răsboiul 1914-1918 – Atacul cu gaze de luptă şi apărarea contra gazelor, Bucureşti, Tipografia Gutenberg, 1922.

Col. Farcaş Ioan, Consideraţii privind contracararea riscurilor şi ameninţărilor CBRN la adresa securităţii României în contextul noilor politici şi strategii euroatlantice privind apărarea CBRN (Teză de doctorat), Bucureşti, 2012.

Col. Popescu E. George, Protecţia contra gazelor de luptă. Protecţia individuală şi protecţia colectivă, Atelierele grafice Socec&Co., Soc. Anon, Bucureşti, 1925.

Cpt. Verdeş Constantin, Arma chimică de răsboiu şi întrebuinţarea ei pe câmpul de luptă, Tipografia şcoalei speciale a artileriei, Timişoara, 1924.




Revista Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” este indexată în baza de date internaţională Central and Eastern European Online Library: http://www.ceeol.com